Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova

n. 30 ianuarie 1971, Brodina-Suceava
încondeierea ouălor
Brodina-Suceava; mobil: 0742/423.659

Pricepere, pasiune şi perseverenţă în slujba tradiţiei autentice

Elena Torac coboară din Brodina, un sat de munte din frumoasa noastră Bucovină. Acolo s-a născut în ultima duminică a lui ianuarie 1971 în casa familiei Lisciuc; a copilărit aşa cum numai copii din sate copilăresc: având mereu în preajmă pământul şi copacii, florile şi păsările, aerul de munte şi prietenii pe care le va duce în gând toată viaţa; de asemenea, le-a avut mereu aproape pe bunica Eufrosina Ihnatiuc şi pe mama Paraschiva, amândouă insuflându-i dragostea pentru tradiţii şi obiceiuri, în special pentru încondeierea ouălor, această dragoste convertindu-se mai târziu în pasiune şi profesie. Adolescenţa şi tinereţea şi le-a petrecut, în mare parte, în acelaşi sat din munţii Bucovinei, sat în care, după cum singură mărturiseşte, „jarul luminează şi încălzeşte casa, sat unde se spun poveşti şi se-nfiripă doine şi balade, sat unde se adună duhurile străbunilor ca să stea la sfat cu strănepoţii”.
Astăzi, Elena Torac este o femeie aşezată la casa ei, purtând grija bărbatului plecat prin lume şi a trei prunci destoinici (care şi ei „fură” din pasiunea mamei lor pentru ouă încondeiate!); dar, meşteriţa noastră este şi referent (în fapt, director!) la Căminul Cultural din satul natal, fiind, totodată, încadrată pe postul de îndrumător în echipa (sub)proiectului „Să păstrăm vii tradiţiile, obiceiurile şi meşteşugurile populare”, proiect finanţat de către Banca Mondială şi derulat la Şcoala Generală din Brodina. De asemenea, Elena Torac dăruieşte din comorile artei sale participând la cele mai prestigioase târguri ale meşterilor populari din ţară, dar şi la manifestări organizate în străinătate (Austria, Germania, Italia, Moldova, Ucraina, Belgia sau îndepărtata Canadă). Priceperea, marea-i pasiune şi perseverenţa i-au fost răsplătite prin numeroase diplome şi trofee; în acest sens, amintim numai premiile I de la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, ediţiile din 2004 şi 2006, Diploma de Excelenţă pentru Păstrarea şi Promovarea Meşteşugului (obţinută la ediţia din acest an a aceluiaşi inedit festival), precum şi Trofeul Târgului de Paşti de la Gura Humorului (2006). Desigur, în spiritul care îi animă pe cei mai autentici meşteri populari, cele mai deosebite distincţii care o onorează pe Elena Torac sunt mulţumirea lăuntrică că împlineşte o menire înaltă şi bucuria profundă că munca ei în slujba tradiţiei este apreciată şi preţuită de către cunoscători.

Prin definiţie, meşterii populari sunt păstrătorii unor valori perene; rolul lor creşte exponenţial atunci când transmit urmaşilor meşteşugul pe care-l practică. Elena Torac face parte din acest select grup al celor care iniţiază copiii în tainele meşteşugului încondeierii ouălor; această iniţiere are un caracter organizat, Domnia Sa fiind îndrumătoarea Cercului de elevi „Micul încondeietor de ouă”, cerc ce activează în cadrul (sub)proiectului amintit mai sus. Copiii sunt deja remarcaţi la manifestările unde participă, bucuria celui care îndrumă fiind pe măsură bucuriei micilor artizani. Bucuria noastră, a etnografilor, este la fel de mare văzând că păstrarea tehnicilor, decorului şi cro¬maticii tradiţionale este o preocupare constantă a unora dintre membrii Aso¬ciaţiei Meşterilor Populari din Moldova. În acest con¬text, numele Elenei Torac figurează la loc de cinste!
La panoplia calităţilor pe care le etalează omul Elena Torac mai adăugăm ceva: receptivitatea la su¬gestiile care vin de la bă¬trânii uitaţi ai satelor din Bucovina, de la etnografi sau de la anonimi pasionaţi de arta populară. Această cali¬tate este facilitată de uşu¬rinţa comunicării cu cei din preajmă, comunicare ce poate fi uneori non-verbală din moment ce creaţiile „vorbesc” de la sine.

Participă adesea la diverse expoziţii din ţară şi străinătate (Iaşi, Bucureşti, Cluj, Sighişoara ş.a., precum şi în Austria, Marea Britanie, Canada, Germania, Ucraina, Rep. Moldova). Despre Elena Torac a relatat şi mass-media (Jurnalul Naţional, Monitorul de Suceava, TVR 1, TVR 2 ş.a.).

...Îndeobşte, oamenii se cunosc atunci când, o dată depăşite etapele „gând” şi „vorbă” (sau „vorbărie”), se trece la fapte. Rareori, gândul, vorba şi fapta se împletesc armonios în slujba unui ideal. Atunci când se întâmplă astfel, avem de a face cu oameni deosebiţi, fiinţe destinate înfăptuirii a ceva aparte. Elena Torac are în fire gândul înalt, vorba măsurată şi fapta bună. Gândul înalt – pentru că puţini dintre contemporanii noştri şi-au legat existenţa de păstrarea tradiţiilor „ascunse” în spatele meşteşugurilor; vorba măsurată – pentru că, cel mai adesea, ştie să lase nestematele artei sale să grăiască, iar fapta bună – pentru că a înţeles din tinereţe că a-ţi păsa de ceva sau de cineva presupune obligatoriu acţiune concretă, efort susţinut şi uneori chiar sacrificiu de sine. Aşa stând lucrurile, nu este de mirare că Elena Torac a ajuns să fie extrem de căutată de către organizatorii mani-festărilor de specialitate, fiind mai mereu o prezenţă tonică şi optimistă. Cert este că asociaţia noastră este în câştig având în rândurile sale astfel de oameni!

***

„Ornamentele folosite de artistă sunt aproape numai geometrice, mai rare fiind motivele florale, în general stilizate. Armonia şi bogăţia cromatică (...) cuceresc retina bunei simţiri artistice. Delicateţea şi măiestria meşte¬şugului artistei Elena Torac atrag atenţia în fiece areal competitiv, demonstrând, cu rigurozitate, desăvârşirea artei încondeierii ouălor”.

Ada Maria Popa, Sibiu

***

„Elena Torac este una din acele persoane de excepţie care, trăind într-un areal încărcat de înţelepciune ancestrală, a ştiut să şi-o apropie în mod firesc, descoperind tainele ascunse ale simbolurilor migălite cu măiestrie pe oul pascal românesc. În egală măsură, dăruită cu o generozitate nativă, a găsit calea de a transmite învăţătura, creând şcoala tinerilor închistritori de ouă din Brodina, remarcată, deja, şi premiată în târgurile de specialitate”.

Etnograf Elvira Romaniuc,
Director al Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului